joi, 24 noiembrie 2016

Rosu aprins

Am vazut pana acum multe nuante de rosu, dar niciuna nu se aseamana cu rosul rochiei si al buzelor ei. Nu, nu avea ultimul ruj cumparat dintr-um magazin foarte scump de machiaj si cosmetice. Era sangele care parca dadea sa-i iasa prin buze si obraji. Cu fata rumena se uita direct in ochii mei, iar eu am simtit ca inghet.


Nu puteam face nimic, nici macar sa vorbesc. Mi-a fost imposibil sa ma misc. Doar rosul aprins al buzelor ei ma fascina si ma facea sa fiu stana de piatra in fata ei. Simteam picaturi de transpiratie pe frunte si tample care se prelingeau usor si cumva au ajuns reci pe spatele meu. Frisoane. Poate am racit.Dar nu, sigur privirea ei care ma face sa spun tot si sa nu spun nimic in acelasi timp e de vina.

As vrea sa ii pot spune ca nu e adevarat, ca poate sa mai aiba incredere, ca totul e ireal, dar nu am putere. Oricat as vrea, sunt inghetat in fata ei, fata in fata cu ea, cu rochia ei rosie si fata ei aprinsa ce vrea explicatii ce nu pot fi date.


Rosu aprins, lumineaza-mi tacerea. Dar m-am trezit, era doar un vis. Picaturile de transpiratie reci erau pe fruntea mea si eu eram la fel de incremenit ca in vis. Rosu aprins... Acelasi vis.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Follow Us