Ambuscada lui Geronimo

Dintre toate capeteniile indiene de trib, Geronimo - Fiu de Fulger era cel mai apreciat printre albi. In mijlocul unui razboi pe care nimeni nu si-l mai dorea in afara de bancherii si politicieni bogati Geronimo era vocea ratiunii dintre albi si rosii. Tinuturile dominate de civilizatia nord-americana impingeau tot mai mult triburile Comanche, Apache, Sioux si Cherokee in Marele Canion. Astfel, ei ramaneau fara tinuturile de pe urma carora traisera vanand bizoni si facandu-si corturi si WigWam-uri din pieile lor. Intr-o ultima incercare, capetenia indiana a venit sa se sfatuiasca in mijlocul orasului Baton Rouge, Louisiana cu serifii si generalii Armatei Albastre a Nordului.

Acest lucru era nemaiauzit pana atunci, singurele contacte intre cele doua civilizatii se sfarsisera cu maceluri si cadavre insangerate. Indienii erau echipati cu arcuri cu sageti otravite, pantaloni de piele tabacita si toporisti Tomahawk pe cand cei albi aveau la dispozitia lor marile revolvere Colt, pustile Remington sau mitralierele Browning. Desi cu totii stim cum s-a terminat conflictul intre culturi, merita mentionat momentul in care Geronimo a incercat sa isi salveze triburile.

Acesta a vizita Baton Rouge, a vorbit cu generalii de armata si cu politicienii atat cat a fost in stare intr-o limba engleza stricata si s-a lasat pozat intr-o fotografie faimoasa. Pana atunci indienii considerau aparatele foto a fi demoni si desi Geronimo nu a fost omorat atunci, momentul e considerat a fi o ambuscada pentru ca astfel generalii Armatei Americane au aflat locatiile triburilor si au putut sa avanseze atacurile strategic.