Mi-am amintit, acum o luna si ceva, de filmul Little Women cel din 1994, cu Winona Ryder. Am vrut sa-l revad, dar am si cautat informatii pe internet despre el. Stiam ca Louisa May Alcott scrisese cartea , si am observat ca are mai multe ecranizari. Am ales dintre toate versiunile pe cele mai bune, si le-am vizionat pentru a face o paralela intre ele. Din start va spun ca, din punctul meu de vedere, cel din 1949 e cel mai bun. De ce? Deoarece actorii sunt alesi foarte bine alese, intruchipeaza neinchipuit de bine niste roluri ale personajelor, muzica este nemaipomenita, fiind martori la niste scene unde chiar actorii canta, si canta atat de bine incat nu-ti vine sa-ti crezi urechilor. Pentru a-mi argumenta afirmatia de mai sus, sa discut despre Jo. Ma scuzati, nu am vorbit despre actiunea filmului. Pe scurt: In timpul razboiului civil din America, dr. March pleaca in razboi lasand acasa sotia si pe cele 4 fete (Meg, Jo, Amy si Beth). Actiunea se petrece in jurul celor 4 fete, cu aspiratii diferite si caractere asemenea. Sa nu mai vorbim de comportamente. Meg este cea mai mare si cea realista, o fata foarte educata si linistita. Jo este copilul ambitios al familiei, scriitoare, nepasatoare in fata regulilor si a dragostei. Amy este cea rasfatata, iar Beth cea timida. Revenind, personajul lui Jo este cel mai bine intruchipat de June Allyson, despre a carei existenta, spre rusinea mea, nu stiam pana sa vad acest film. Singurul ei defect este faptul ca avea 32 ani in momentul turnarii filmului, lucru care se observa langa aspectul copilaros al superbei Elizabeth Taylor de numai 17 ani. Stau si ma gandesc ca si in primul film ar fi putut juca, avand pe atunci 16 ani. Aceasta June Allyson este vesela, are un zambet miraculos si o pofta de viata nemaipomenita, lucruri esentiale pentru personajul Jo. Poate spune “Christofer Columbus” (replica ei in fata unui lucru care o uimeste peste puterea imaginatiei) intr-o maniera atat de debordant incat stai si te minunezi de unde are atata energie si vitalitate, atatea vise si imaginatie, si de unde gaseste puterea de a zambi miraculos. Pe locul doi se afla Katharine Hepburn, iar pe ultimul Winona Ryder ale carei calitati actoricesti nu le neg, insa nu-si avea rostul in rolul lui Jo. Winona este prea plapanda, prea firava si oarecum boema, incat nu intra prea bine in pielea personajului. In fiecare film am avut actori preferati, daca as putea as lua actori din fiecare film si as face un al 4-lea, numai ca o parte din ei nu mai traiesc din pacate. De exemplu, pe Amy o prefer jucata de Elizabeth Taylor, pe Beth de Claire Danes, pe Meg de Janet Leigh, pe Marmee – Susan Sarandon, Laurie – Christian Bale, etc. Oricum, se merita vazute toate filmele, daca aveti rabdarea necesara deoarece scenariile sunt in mare parte aceleasi (in special cele din 1933 si 1949, avand si un scenarist comun pe langa Alcott). Filmul din 1994 schimba anumite detalii, anumite scene, insa respecta in mare parte actiunea. An: 1933 Regie: George Cukor Scenaristi: Victor Heerman, Sarah Y. Mason, Louisa May Alcott Genul: Dragoste, Familie, Drama Durata: 117 minute Katharine Hepburn Jo Joan Bennett Amy Jean Parker Beth Frances Dee Meg An: 1949 Regie: Mervyn LeRoy Scenaristi: Andrew Solt, Sarah Y. Mason, Victor Heerman Genul: Dragoste, Familie, Drama Durata: 121 minute June Allyson Jo Peter Lawford Theodore Laurence ‘Laurie’ Margaret O’Brien Beth Elizabeth Taylor Amy Janet Leigh Meg An: 1994 Regie: Gillian Armstrong Scenaristi:Robin Swicord, Louisa May Alcott Genul: Dragoste, Familie, Drama Durata: 115 minute Winona Ryder Jo March Gabriel Byrne Friedrich Bhaer Trini Alvarado Meg March Samantha Mathis Older Amy March Kirsten Dunst Younger Amy March Claire Danes Beth March