Amira trista

Eram in seara asta la sedintza ASAUIM… as putea spune ca a fost una dintre cele mai reusite sedinte de vreo 2 ani incoace… Eram intre Caius si Vlad si la vreo 15-20 de min a aparut Amira… N-am vazut-o niciodata atat de trista si tacuta si imi pare rau sa o vad ATAT de trista… prea trista. Stau si ma gandesc ca m-a mintit a doua oara in legatura cu sentimentele ei, caci daca n-ar fi mintit n-ar fi fost trista. Ma uit la ea si aplic acel vers “Lumea s-a impartit subit la doi”, si imi pare rau. Imi pare rau ca e trista, imi pare rau ca si eu sunt una din cauzele pentru care ea e trista, imi pare rau ca ii lipseste balantza si imi pare rau ca nu poate intelegele inca niste lucruri atat de simple. Imi pare rau ca eu n-am sa ma intristez ca ea… Vlad din punctul asta de vedere imi pare rau si pentru tine, eu nu ma pot intrista ca ea pentru tine… Eu nu ma pot intrista asha decat pentru mine… iar acum nu ma intristez decat putin pentru ea… Cat despre mine, eu sunt fericita cand rad si trista cand e cazul, dar am trecut de momentele de tristetze maxime. Amirei nu stiu ce as putea sa-i spun, decat ca eu i-am aratat ei ce inseamna iubirea adevarata, m-a vazut cum am zambit pentru iubire m-a vazut cum am m-am tzinut dupa iubire si daca deschide ochisori m-ar vedea ca tot langa marea iubire sunt… poate asta e lucru care ar trebui sa-l invete de la mine… nu sa-si doreasca toti barbatii doar sa simta ca poate sa-i  aibe pe toti si sa-si doreasca unul singur cu adevarat, si asta i-ar da puterea de a lupta. Am scris acest blog cu riscul de a pierde barbatii  ce ma vor in viatza lor, dar cu dorintza de a revedea zambetul Amirei… in seara asta la sedintza ASAUIM… as putea spune ca a fost una dintre cele mai reusite sedinte de vreo 2 ani incoace… Eram intre Caius si Vlad si la vreo 15-20 de min a aparut Amira… N-am vazut-o niciodata atat de trista si tacuta si imi pare rau sa o vad ATAT de trista… prea trista. Stau si ma gandesc ca m-a mintit a doua oara in legatura cu sentimentele ei, caci daca n-ar fi mintit n-ar fi fost trista. Ma uit la ea si aplic acel vers “Lumea s-a impartit subit la doi”, si imi pare rau. Imi pare rau ca e trista, imi pare rau ca si eu sunt una din cauzele pentru care ea e trista, imi pare rau ca ii lipseste balantza si imi pare rau ca nu poate intelegele inca niste lucruri atat de simple. Imi pare rau ca eu n-am sa ma intristez ca ea… Vlad din punctul asta de vedere imi pare rau si pentru tine, eu nu ma pot intrista ca ea pentru tine… Eu nu ma pot intrista asha decat pentru mine… iar acum nu ma intristez decat putin pentru ea… Cat despre mine, eu sunt fericita cand rad si trista cand e cazul, dar am trecut de momentele de tristetze maxime. Amirei nu stiu ce as putea sa-i spun, decat ca eu i-am aratat ei ce inseamna iubirea adevarata, m-a vazut cum am zambit pentru iubire m-a vazut cum am m-am tzinut dupa iubire si daca deschide ochisori m-ar vedea ca tot langa marea iubire sunt… poate asta e lucru care ar trebui sa-l invete de la mine… nu sa-si doreasca toti barbatii doar sa simta ca poate sa-i  aibe pe toti si sa-si doreasca unul singur cu adevarat, si asta i-ar da puterea de a lupta. Am scris acest blog cu riscul de a pierde barbatii  ce ma vor in viatza lor, dar cu dorintza de a revedea zambetul Amirei…