Din neamintire. Parole aproape uitate

Nu am sa… tapetez nimic azi cu Dali, desi as fi tentat. La fel ar trebui sa fac si cu Sacha Distel. Ar trebui sa scriu altceva decit sa caut obsesiv – si comod, ce-i drept – ceva despre X sau Y, in chiar ziua mortii sau nasterii lor. De fapt am urit mereu agendele, calendarele, enciclopediile (cu atit mai mult aceasta aproximativa si dubioasa wikipedia!), si se vede treaba ca asta se intoarce impotriva-mi cu… obiceiul asta. Ma paste vreo alta dependenta… ;) Poate ca ma pindeste un soi de razbunare a timpului netrait sau promis in zadar in stinga si-n dreapta?… Razbunare prin… neamintire? As putea fi adus pina acolo incit sa trebuiasca sa-mi notez intr-un carnetel  multiplele parole de iesit in… irealitate sau de la intrarea in posta electronica, dupa care acel bloc-notes sa-mi fie furat de catre un slujbas al timpului, un fel de calau, desigur, platit pentru asta?! Si de fiecare data cind as indrazni sa-mi fac un nou e-mail sau un alt cont, undeva aiurea, sau poate un alt blog, as pati imediat la fel… In rest, nu as uita absolut nimic, totul ar functiona normal. Ar fi un blestem? O usurare? Cum ar fi?… Chiar, la ce bun sa mai ilustrez azi inca o aiureala cu Dali? Sa zicem ca, intimplator, oricum imi aduceam aminte si ca as fi avut chef sa ascult o piesa cu Sacha Distel… si ca de mult – coincidenta! – aveam de gind sa dedic o PDA Ilenei Malancioiu (poeta iesita cu multi pasi inainte din… rindurile mele cu… poeti!) Chiar, ce-ar fi daca imediat… dupa, mi-as uita parolele genunchilor lumii, constatind apoi ca zi de zi, texte, muzici, imagini ar continua sa apara aici… mai departe? :) Ileana Malancioiu Pact Ma-ntelesesem bine cu calaul executia trebuia sa aiba loc in zori si fiindca mergeam fara-mpotrivire urma sa fie aduse si flori. Mai urma fara-ndoiala sa nu se stie intrucit eram vinovata fiindca fusesem de acord sa mor inainte de a fi condamnata. Ca sa simt durerea cit mai putin isi ascutise toata ziua cutitele si le trecea prin foc in fata mea ca atunci cind injunghia vitele. Apoi fiindca nu putuse dormi pentru orice fel de-ntimplare se pregatise sa-mi tina tot el o cuvintare. In zori s-a apropiat tremurind tot tinea in miini buchetul pregatit ia florile, mi-a spus, am uitat sa aduc cutitele dar o sa fie totusi ca si cum ai murit. 45.655651 25.610800 About these ads Rate this: Share this: Share on Tumblr Mai mult Email Print Google+ Pocket Pinterest Like this: Like Incarc... Related am sa… tapetez nimic azi cu Dali, desi as fi tentat. La fel ar trebui sa fac si cu Sacha Distel. Ar trebui sa scriu altceva decit sa caut obsesiv – si comod, ce-i drept – ceva despre X sau Y, in chiar ziua mortii sau nasterii lor. De fapt am urit mereu agendele, calendarele, enciclopediile (cu atit mai mult aceasta aproximativa si dubioasa wikipedia!), si se vede treaba ca asta se intoarce impotriva-mi cu… obiceiul asta. Ma paste vreo alta dependenta… ;) Poate ca ma pindeste un soi de razbunare a timpului netrait sau promis in zadar in stinga si-n dreapta?… Razbunare prin… neamintire? As putea fi adus pina acolo incit sa trebuiasca sa-mi notez intr-un carnetel  multiplele parole de iesit in… irealitate sau de la intrarea in posta electronica, dupa care acel bloc-notes sa-mi fie furat de catre un slujbas al timpului, un fel de calau, desigur, platit pentru asta?! Si de fiecare data cind as indrazni sa-mi fac un nou e-mail sau un alt cont, undeva aiurea, sau poate un alt blog, as pati imediat la fel… In rest, nu as uita absolut nimic, totul ar functiona normal. Ar fi un blestem? O usurare? Cum ar fi?… Chiar, la ce bun sa mai ilustrez azi inca o aiureala cu Dali? Sa zicem ca, intimplator, oricum imi aduceam aminte si ca as fi avut chef sa ascult o piesa cu Sacha Distel… si ca de mult – coincidenta! – aveam de gind sa dedic o PDA Ilenei Malancioiu (poeta iesita cu multi pasi inainte din… rindurile mele cu… poeti!) Chiar, ce-ar fi daca imediat… dupa, mi-as uita parolele genunchilor lumii, constatind apoi ca zi de zi, texte, muzici, imagini ar continua sa apara aici… mai departe? :) Ileana Malancioiu Pact Ma-ntelesesem bine cu calaul executia trebuia sa aiba loc in zori si fiindca mergeam fara-mpotrivire urma sa fie aduse si flori. Mai urma fara-ndoiala sa nu se stie intrucit eram vinovata fiindca fusesem de acord sa mor inainte de a fi condamnata. Ca sa simt durerea cit mai putin isi ascutise toata ziua cutitele si le trecea prin foc in fata mea ca atunci cind injunghia vitele. Apoi fiindca nu putuse dormi pentru orice fel de-ntimplare se pregatise sa-mi tina tot el o cuvintare. In zori s-a apropiat tremurind tot tinea in miini buchetul pregatit ia florile, mi-a spus, am uitat sa aduc cutitele dar o sa fie totusi ca si cum ai murit. 45.655651 25.610800 About these ads Rate this: Share this: Share on Tumblr Mai mult Email Print Google+ Pocket Pinterest Like this: Like Incarc... Related